Date de contact:
Adresa E-mail: ump@ms.ro
Tel: 0752.289.774
A. Contextul de tara.
Economia României a crescut în mod semnificativ de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), dar țara se confruntă în continuare cu provocări importante de dezvoltare. România a implementat un program de reforme în ultimii zece ani care vizează îmbunătățirea veniturilor și a nivelului de trai. Există un acord larg în cadrul comunității internaționale că investițiile în dezvoltarea umană, și în special în domeniul sănătății și educației, precum și în instituțiile guvernamentale cheie și reforme politice reprezintă factori importanți care contribuie la accelerarea procesului de convergență și integrare cu UE. Romania a fost afectata de criza financiara globala, fiind afectata si strategia de reforma dar cu toate acestea Produsul Intern Brut se afla in creștere începând cu primul trimestru al anului 2013. Romania a redus dezechilibrele externe si fiscale si a început reforme structurale pe mai multe domenii de activitate dar este vulnerabila la șocurile economice externe.
In anul 2012 a fost aprobat „Împrumutul pentru politici de dezvoltare cu opțiune de amânare a tragerii” in valoare totala de 1 miliard Euro, pentru sprijinirea unui program cuprinzător de reformă pe trei ani, astfel:
(a) îmbunătățirea conformității, veniturilor, și o disciplină fiscală;
(b) să îmbunătățească guvernanța întreprinderilor de stat in energie și de a consolida sustenabilitatea fiscală a acestora; și (c) îmbunătățirea sustenabilității fiscale a sectorului de sănătate. În paralel, în ultimele acorduri de tip preventiv cu FMI și Comisia Europeană includ noi reforme structurale în sectorul sănătății, care vizează creșterea eficienței furnizării serviciilor de sănătate, pentru a îmbunătăți calitatea acestora, și de a obține rezultate mai bune de sănătate într-un mod sustenabil financiar. Definirea pachetului de bază de servicii medicale, revizuirea listelor de medicamente compensate, implementarea tehnologiilor de evaluare in sănătate, introducerea asigurărilor suplimentare de sănătate private, și îmbunătățirea colectării veniturilor pentru sistemul de asigurări de sănătate publice, sunt doar câteva la măsurile avute în vedere.
B. Context sectorial si instituțional.
Rezultatele de sănătate din România sunt rămase în urmă fata de standardele UE. România se confruntă cu mai multe provocări, inclusiv rezultatele întârziate de sănătate, nemulțumire in utilizare, lipsa de acces la asistenta medicala de calitate de către săraci și alte grupuri vulnerabile, și performanța financiară slabă. România a avut în 2010 cea mai mare rată a mortalității infantile în UE, mai mult decât de două ori rata UE. Mai mult, decalajul speranței de viată între România și UE-15 aproape sa dublat din 1970. Acest decalaj este asociat cu incidenta in creștere a bolilor netransmisibile (NCDs). De fapt, România are una dintre cele mai mari rate de deces standardizate (DST) pentru boli cardiovasculare; cea mai mare DST pentru cauze legate de fumat, și un DST pentru cancer de col uterin in rândul femeilor de vârsta 0-64 de 10,4 la 100.000 (de patru ori mai mare decât media UE).
Nevoile sistemului de sănătate din România s-au schimbat ca urmare a tranziției demografice și epidemiologice în țară. Infrastructura de sănătate din România și sistemul de livrare de servicii nu s-au adaptat la tehnologiile moderne și nu satisface nevoile curente ale populației deoarece rrețeaua de spitale din România este mare și fragmentata. În ultimii opt ani, România, cu sprijinul Băncii Mondiale, a îmbunătățit serviciile din maternități și a implementat cu succes o reformă critică a serviciilor de urgență de sănătate, inclusiv departamentele de spital de urgenta, telemedicina în serviciile de urgență, precum și dezvoltarea Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, (SMURD). Începând cu anul 2009, cu sprijinul Comisiei Europene (CE), Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI), Guvernul din România (GR) a început implementarea unei reforme structurale a sistemului de sănătate.
Acest proiect va contribui la finanțarea implementării intervențiilor pe termen mediu și scurt și pentru a sprijini Strategia Națională de Sănătate (2014-2020), va sprijini Guvernul României in accesarea fondurilor de la UE și alți parteneri de dezvoltare, și va sprijini utilizarea eficientă a aceste resurse.
In cadrul programului de reformă in sănătate al Guvernului României si în baza Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020, proiectul va sprijini prima fază a reformelor din sectorul sanitar pe termen mediu și lung, concentrându-se pe trei domenii/componente principale: (1) raționalizarea rețelei de spitale, (2) consolidarea asistentei ambulatorii, și (3) guvernărea în sectorul de sănătate și îmbunătățirea administrării.
Componenta 1: Raționalizarea rețelei de spitale (184 mil. EUR, echivalentul a 249,3 milioane USD)
Această componentă va sprijini raționalizarea rețelei de furnizare de servicii medicale prin consolidarea spitalelor cheie care vor deveni coloana vertebrală a rețelelor de spitale. Proiectul va sprijini serviciile medicale selectate – Serviciile care vor fi sprijinite în spitale sunt sălile de operații, unitățile de terapie intensiva, unitățile pentru arși, unitățile de radioterapie, serviciile de urgență și diagnostic (imagistică medicală) – din 7 spitale regionale de urgență, 44 de spitale județene și aproximativ 15 spitale zonale necesare ca etape critice pentru:
(a) redefinirea rolului spitalului în sistemul de sănătate;
(b) contopirea serviciilor și reducerea numărului de spitale cu specialitate unică; și
(c) îmbunătățirea calității îngrijirii acordate în spitalele care funcționează în mai multe clădiri prin mutarea acestora într-o singură clădire, cu platformă de diagnostic și intervențională integrată – Platforma intervențională integrată este o creație modernă menită să răspundă la nevoia tot mai mare de a combina chirurgia și radiologia intervențională, procedurile ecografice, cardiologia și așa mai departe. Aceasta permite o mai mare flexibilitate a unității spitalicești și promovează colaborarea multidisciplinară între diverși furnizori. Componenta ar finanța lucrări civile (în cadrul perimetrelor actuale ale unităților/de reabilitare), echipamente medicale și de alt tip, asistență tehnică și formare. În cazurile a 3 dintre cele 7 spitale regionale de urgență (Cluj, Iași și Craiova) care au nevoie de clădiri noi proiectul ar finanța actualizarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice (prin componenta 3), dar lucrările ar fi finanțate cu ajutorul fondurilor UE și altor resurse financiare.
Raționalizarea rețelei de spitale prin asigurarea de bunuri, lucrări, servicii altele decât cele de consultanță, servicii de consultanță și instruire in spitale regionale de urgenta, spitale județene și spitale zonale, selectate, prin următoarele activități:
(a) îmbunătățirea unor servicii medicale selectate, inclusiv săli de operație, unități de terapie intensiva, unități pentru arși, unități de radioterapie, servicii de urgență (inclusiv sistem de telemedicină de urgență) și servicii de diagnostic (imagistică medicală);
(b) redefinirea rolului spitalului în sistemul de sănătate, comasarea serviciilor și reducerea numărului de spitale cu o singură specializare, si mutarea din cele care funcționează într-o locație compusă din mai multe clădiri în o singură clădire cu platforme integrate de diagnostic și intervenție;
(c) realizarea lucrărilor de reabilitare în cadrul facilităților medicale existente
(d) îmbunătățirea /achiziționarea de echipamente medicale și de alt tip pentru facilitățile medicale existente;
Lucrările de reabilitare si dotarea cu echipamente vor include:
(a) reabilitarea unităților de terapie intensiva;
(b) reabilitarea sălilor de operații;
(c) reabilitarea departamentelor de urgenta si acoperirea naționala pentru sistemul de telemedicină de urgență;
(d) îmbunătățirea serviciilor de imagistica pentru diagnosticare;
(e) crearea a 4 unități noi pentru arși grav(cu cca. 6 paturi in fiecare spital regional). Cele 4 unități vor fi create în București, Iași, Timișoara și Târgu Mureș, în scopul de a obține o distribuție echitabilă la nivel național a capacității de tratament a arsurilor severe și pentru a evita transferurile pe distanțe lungi. Centrele de tratament pentru arși necesită dotarea completă cu cel puțin două camere de operații, una septică și una aseptică pentru fiecare centru, precum și crearea de camere cu presiune pozitivă și negativă.
(f) dezvoltarea unor centre regionale de radio-terapie (inclusiv registrele instituționale de cancer).
Componenta 2. Consolidarea îngrijirii ambulatorii (49 milioane EUR – echivalentul a 66,4 milioane USD)
Această componentă urmează să sprijine îngrijirea secundară și primară ambulatorie prin intermediul a două subcomponente. Se vor finanța lucrări de construcții civile, asistență tehnică, echipamente și formare profesională.
Subcomponenta 1. Implementarea asistenței ambulatorii de specialitate.
Această subcomponentă urmărește crearea condițiilor pentru extinderea serviciilor secundare de specialitate (volum mai mare – cost mai mic – calitate mai bună) și reducerea ratei de internare în spital pentru pacienții care pot fi tratați în ambulatoriu. Subcomponenta va sprijini:
(a) dezvoltarea de centre pentru servicii de diagnostic și tratament ambulatoriu;
(b) transformarea spitalelor locale în centre de diagnostic și tratament ambulatoriu; și
(c) dezvoltarea rețelei de screening pentru depistarea cancerului, inclusiv: (i) centre de screening pentru depistarea cancerului; (ii) trei unități mobile de screening pentru depistarea cancerului; și (iii) îmbunătățirea laboratoarelor regioale de patologie și citologie.
Subcomponenta 2. Consolidarea serviciilor de asistență sanitară primară la nivel comunitar
Această subcomponentă ar sprijini extinderea centrelor de sănătate multifuncționale și punerea în aplicare a diferitelor tipuri de îngrijire pe termen lung oferite în prezent ca servicii spitalicești normale. Serviciile de îngrijire comunitară vor face parte din serviciile de bază care trebuie furnizate grupurilor vulnerabile (inclusiv mame și copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități, persoane cu boli rare și persoane cu probleme de sănătate mintală). Îngrijirea diferențiată pe termen lung (ITL) este definită ca: îngrijire paliativă (inclusiv îngrijirea pentru cazurile neurologice cronice care necesită ventilație mecanică, alte tipuri de îngrijire a bolilor cronice pe termen lung și îngrijirea bolnavilor în stadiul terminal).
Componenta 3. Îmbunătățirea guvernanței și administrării sectorului sanitar (10 milioane EUR – echivalentul a 13,6 milioane USD)
Această componentă are ca scop sprijinirea îmbunătățirii guvernanței și administrării sectorului pentru a reduce decalajul dintre politică și practică și pentru a crește capacitatea de desfășurare și îmbunătățire a calității serviciilor medicale. Activitățile ar include:
(a) îmbunătățiri ale calității îngrijirii, prin actualizarea ghidurilor clinice și implementarea mecanismelor de control al calității;
(b) consolidarea HTA, dezvoltarea de standarde și protocoale;
(c) implementarea sistemelor standardizate de contabilitate a costurilor într-un subgrup de spitale pentru a actualiza sistemul de plăți;
(d) consolidarea capacității sectorului sanitar de a dezvolta și de a gestiona proiecte, dintre care unele ar putea fi finanțate de către UE sau din alte surse de finanțare (a se vedea anexa 7) și de a finanța studiile de fezabilitate și de pre-investiții (ca în Iași, Cluj și Craiova);
(e) eficientizarea programelor naționale de sănătate și accentuarea metodelor de îngrijire preventivă și a promovarea serviciilor medicale pentru populație; și
(f) consolidarea strategiei de comunicare pentru a informa publicul român cu privire la programul de reformă și rezultatele preconizate ale reformelor în cauză. O astfel de reformă structurală necesită o strategie de comunicare solidă, deoarece există riscul de a fi înțeleasă greșit de către diferitele părți interesate afectate de aceasta. Este esențial ca toate părțile interesate să înțeleagă obiectivele de dezvoltare ale proiectului, componentele și rezultate-cheie menționate mai sus, precum și beneficiile pe care acestea le vor aduce lor personal și comunităților din care fac parte. Această componentă ar urma să finanțeze asistența tehnică, echipamentele, serviciile de comunicații și formarea.
Componenta 4. Managementul proiectului, monitorizarea și evaluarea (7 milioane EUR – echivalentul a 9,5 milioane USD)
Această componentă are ca scop sprijinirea Unității de Management al Proiectului (UMP) în ceea ce privește managementul de zi cu zi al proiectului, inclusiv sarcinile fiduciare ale proiectului și monitorizarea, evaluarea și raportarea, prin furnizarea de bunuri, servicii (altele decât cele de consultanță), servicii de consultanță, formare, auditare și prin acoperirea unor costuri suplimentare de operare, inclusiv pentru:
(a) comunicare (inclusiv expediere prin poștă și internet);
(b) salariile personalului UMP (care nu sunt funcționari publici);
(c) personalul contractual și temporar de sprijin;
(d) serviciile de traducere și interpretariat;
(e) costurile de publicitate aferente achizițiilor;
(f) transportul local;
(g) combustibil;
(h) costurile de exploatare, întreținere și asigurare a vehiculelor;
(i) chiria pentru sediu;
(j) renovarea și reabilitarea birourilor, inclusiv echipamentele;
(k) articolele de birotică;
(1) mentenanța și asigurarea echipamentelor de birou;
(m) călătoriile legate de proiect și diurna, inclusiv cazarea și transportul local; și
(n) taxele bancare.
